"Vioara lui Enescu"... la Palat

Violoniştii Gabriel Croitoru şi fiica sa, Simina Croitoru, în concert pe 23 aprilie la Palatul Culturii din Iaşi

Îndrăgita pereche de muzicieni, tată şi fiică, violoniştii Gabriel Croitoru şi Simina Croitoru, care anul acesta vor fi din nou împreună pe aceeaşi scenă în Turneul Naţional" Vioara lui Enescu", duc viorile compozitorului român la Palatul Culturii din Iaşi, pe 23 aprilie 2024, de la ora 19:00. Concertul va avea loc în Holul de Onoare.

Recitalul face parte din seria de evenimente derulate în fiecare zi de marţi la Palatul Culturii, " Concert la Palat".

Biletele sunt disponibile aici

Două dintre viorile care i-au aparţinut maestrului Enescu - Guarneri del Gesu "Catedrala" şi Paul Kaul, instrumente de excepţie, aflate în patrimoniul Muzeului" George Enescu" vor fi puse în valoare de cei doi violonişti extraordinari, Gabriel Croitoru şi Simina Croitoru. Spectatorii vor avea privilegiul de a fi martorii unei întâlniri unice cu muzica clasică, într-o interpretare care va purta amprenta geniului Enescu, aşa cum o poartă şi Turneul Naţional" Vioara lui Enescu", ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a ediţie.

"Mă gândesc că vioară pe care cânt trebuie să fi fost în mâinile maestrului George Enescu în timp ce el concerta la Castelul Peleş pentru regina Elisabeta şi pentru viitoarea regină a României, principesa Maria. Mi se pare extraordinar ca eu să cânt pe această vioară, într-un alt palat, în Palatul Culturii din Iaşi, unde este cunoscută implicarea reginei Maria în designul interioarelor, o mare iubitoare de Art Nouveau, în Sala Voievozilor găsindu-se şi monograma acesteia." spune violonistul Gabriel Croitoru.

Cei doi violonişti au pregătit pentru recitalul de la Iaşi un program care cuprinde lucrări sau aranjamente semnate de Enescu, Beriot, Wieniawski, Spohr, Rodriguez Halvorsen, Gardel, Frolov.
Passacaglia de Handel cu Simina şi Gabriel Croitoru
https://www.youtube.com/watch?v=nqpYdqCZyUk

PROGRAM
GABRIEL CROITORU - vioara Guarneri del Gesu "Catedrala"
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul

G. Enescu - Lăutarul
Ch. de Beriot - Duo concertant în sol minor, op. 57 nr. 1
H. Wieniawski - Studiu-Capriciu op. 18, nr. 1
L. Spohr - Duo op.67, nr. 2, p. a III-a
H. Wieniawski - Studii-Capricii op. 18, nr. 2
G.M.Rodriguez - La Cumparsita
C. Gardel - El dia que me quieras
I. Frolov - Divertimento
J. Halvorsen - Capriciu de concert pe teme norvegiene

BIOGRAFII

Simina Croitoru a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecţionat în ciclul de licenţă şi în cel de master la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar în anul 2020 a obţinut titlul de doctor în muzică. A câştigat importante premii la competiţii naţionale şi internaţionale şi a susţinut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din ţară, dar şi alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 şi-a început cariera didactică în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Gabriel Croitoru este violonistul care a câştigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită "Catedrala", pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziţie şi aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional "George Enescu"). Este solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploieşti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat "Transilvan" al Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

POVESTEA VIORILOR: George Enescu a renunţat la Stradivarius, cerând fraţilor lutieri Silvestre, să-i facă rost de un Guarneri del Gesu. Curând, Enescu a reuşit să obţină o vioară Guarneri - format mare, pe care l-a folosit şi Paganini - exemplar strălucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistică. Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 - 1744), cunoscut şi sub numele del Gesu, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioară, denumită şi Catedrală, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 - IHS.

După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că "e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea".

În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931." J'ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco." Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile şi formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: "Aflându-mă la Pariş, m-am adresat lui Paul Kaul şi i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol - ştiinţa lui şi ceva din hazard - a sunat ca o violină matură. (...) Unii cred că-i violină veche" (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)

În turneele din SUA şi Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul şi Guarneri del Gesu. "Vioara tenor" (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor şi viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriaşe, cărora cu greu le-a făcut faţă până la sfârşitul vieţii.