Săptămâna europeană 13-17 mai 2024 | AGERPRES • Actualizează lumea.
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedinţii principalelor instituţii ale Uniunii Europene şi lideri din state membre ale UE şi din afara acesteia au condamnat, la 15 mai, în termeni fermi atacul armat comis asupra premierului slovac Robert Fico. Uniunea Europeană a cerut Israelului să-şi "înceteze imediat" operaţiunea militară de la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, pentru că în caz contrar relaţia sa cu UE ar putea fi pusă la încercare. Peste 260 de organizaţii, foşti lideri politici şi alte personalităţi au cerut următoarei conduceri a Uniunii Europene care va rezulta după alegerile din iunie să-şi consolideze angajamentul faţă de democraţie, într-o scrisoare deschisă, iar Parlamentul de la Chişinău a adoptat la 16 mai o hotărâre privind desfăşurarea referendumului republican constituţional asupra aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre principalele evenimente ale acestei săptămâni în spaţiul european.


*La 15 mai, premierul social-democrat slovac Robert Fico a fost rănit în abdomen prin împuşcare, în plină stradă, după o reuniune guvernamentală desfăşurată în afara capitalei Bratislava, în oraşul Handlova. Un suspect în vârstă de 71 de ani a fost arestat la faţa locului, potrivit presei locale. Deşi Fico rămâne în continuare în stare gravă, starea lui este stabilă, este conştient şi poate comunica. Preşedinţii principalelor instituţii ale Uniunii Europene şi lideri din state membre ale UE şi din afara acesteia au condamnat imediat, în termeni fermi, atacul armat comis asupra premierului slovac Robert Fico, după cum au consemnat agenţiile internaţionale de presă.


*La 15 mai, Uniunea Europeană a cerut Israelului să-şi "înceteze imediat" operaţiunea militară de la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, pentru că în caz contrar relaţia sa cu UE ar putea fi pusă la încercare. "Uniunea Europeană îndeamnă Israelul să-şi înceteze imediat operaţiunea militară de la Rafah", a cărei continuare "ar pune în mod inevitabil la încercare relaţia UE cu Israelul", a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat într-un comunicat.

Zeci de mii de civili au continuat să fugă miercuri din oraşul Rafah din sudul Fâşiei Gaza, care este atacat de Israel şi ameninţat cu o ofensivă terestră majoră. De asemenea, UE solicită Israelului "să se abţină de la agravarea în continuare a situaţiei umanitare deja dezastruoase din Gaza" şi să "redeschidă" punctul de trecere de la Rafah. Peste un milion de civili care s-au refugiat la Rafah au primit ordin să se evacueze în zone pe care ONU nu le consideră "sigure", denunţă UE, principalul donator de ajutor umanitar pentru palestinieni. Armata israeliană a intrat în Rafah cu tancuri pe 7 mai. De atunci, punctul de trecere a frontierei dintre Fâşia Gaza şi Egipt a rămas închis, deşi este crucial pentru convoaiele care transportă ajutoare pentru o populaţie ameninţată de foamete în Gaza, conform ONU. Operaţiunea militară israeliană de la Rafah "duce la mai multe strămutări, risc de foamete şi suferinţă umană", a mai deplâns UE în acest mesaj.


*Parlamentul de la Chişinău a adoptat la 16 mai o hotărâre privind desfăşurarea referendumului republican constituţional asupra aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează MOLDPRES şi Radio Chişinău. La referendumul care va avea loc pe 20 octombrie, întrebarea la care vor răspunde cetăţenii cu drept de vot va fi următoarea: "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?".

Proiectul privind organizarea referendumului a fost prezentat în plenul parlamentului de preşedinta Comisiei juridice, Veronica Roşca. Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al republicii. De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată obiectiv strategic al ţării.

Referendumul republican constituţional va fi organizat la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova a fost semnată de 56 de deputaţi şi a fost avizată de Curtea Constituţională.


*Peste 260 de organizaţii, foşti lideri politici şi alte personalităţi au cerut, la 16 mai, într-o scrisoare deschisă, următoarei conduceri a Uniunii Europene (UE) care va rezulta după alegerile din iunie să-şi consolideze angajamentul faţă de democraţie. Scrisoarea, promovată de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA) din Stockholm, numără printre semnatari mai mulţi foşti şefi de guvern - spaniolul Jose Luis Rodriguez Zapatero, britanicul Gordon Brown, suedezul Stefan Lofven şi chilianul Ricardo Lagos-, fostul preşedinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, precum şi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace - costaricanul Oscar Arias, indonezianul Muhammad Yunus şi Jose Ramos Horta din Timorul de Est.

"Un apel pentru apărarea democraţiei: 10 priorităţi pentru UE", aşa cum se intitulează scrisoarea deschisă, consideră că UE "trebuie să reafirme angajamentul blocului faţă de valorile democratice într-o lume din ce în ce mai autoritară" şi să plaseze democraţia pe "cea mai înaltă poziţie" a agendei politice atât în interiorul, cât şi în afara graniţelor sale. Semnatarii scrisorii fac apel la întărirea democraţiei şi a statului de drept pentru a combate provocări precum extremismul, amestecul în alegeri, răspândirea informaţiilor manipulatoare şi ameninţările la adresa jurnaliştilor şi cer, de asemenea, apărarea "valorilor fondatoare" ale UE pe fondul presiunilor asupra securităţii, migraţiei, energiei şi comerciale, precum şi includerea democraţiei pe agenda externă şi de extindere a UE, protejând integritatea electorală şi asigurând resursele adecvate.


Consiliul UE

*La 14 mai, ţările UE au dat undă verde pentru ampla reformă a politicii europene privind migraţia, instituindu-se astfel un set de norme care vor contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente şi uniforme şi la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre. În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Bruxelles, miniştrii europeni au adoptat în mod oficial cele zece acte legislative care alcătuiesc Pactul privind migraţia şi azilul, acesta urmând să se aplice, în esenţă, în 2026. Ungaria şi Polonia au votat împotriva întregului pachet, iar ţări precum Austria şi Slovenia s-au opus anumitor părţi, potrivit DPA.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a stabili proceduri la frontieră pentru a reţine anumite tipuri de solicitanţi de azil în timp ce aceştia sunt verificaţi şi pentru a-i trimite înapoi pe cei care nu îndeplinesc condiţiile necesare.
Ţările care sunt copleşite de cereri vor putea cere trimiterea solicitanţilor în alte ţări ale UE.

*La 14 mai, Consiliul a aprobat concluzii privind alfabetizarea financiară, ce urmăresc să ofere orientări Comisiei şi statelor membre cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi a înţelegerii de către cetăţeni a finanţelor, pentru a-i ajuta să facă alegeri financiare mai bine fundamentate şi pentru a-i încuraja să investească pe pieţele financiare europene. Potrivit https://www.consilium.europa.eu/, Consiliul invită Comisia Europeană să sprijine acţiunile care pot fi realizate prin mijloace fără caracter legislativ, cum ar fi Instrumentul de sprijin tehnic (IST) şi programul Erasmus+ pentru a finanţa proiecte de alfabetizare financiară şi recomandă Comisiei să faciliteze formarea, dezvoltarea profesională şi oportunităţile de cercetare. Consiliul îndeamnă de asemenea Comisia, statele membre şi părţile interesate să stimuleze cercetarea şi colaborarea prin luarea în considerare a unor oportunităţi de finanţare pentru îmbunătăţirea alfabetizării financiare în UE, informează sursa citată.

*La 14 mai, Consiliul a aprobat concluzii privind modalităţi de sprijinire a ''influencerilor'', în calitate de creatori de conţinut online în UE. Concluziile Consiliului precizează că, deşi influencerii îşi utilizează deja competenţele tehnice şi creative pentru a produce şi a edita conţinut, ei au nevoie şi de competenţe în materie de alfabetizare mediatică pentru a înţelege potenţialul impact negativ al partajării de informaţii greşite şi a dezinformării, a discursurilor de incitare la ură în mediul online, a conţinutului de tip hărţuire cibernetică şi a altor conţinuturi ilegale sau dăunătoare.

Prin urmare, Consiliul încurajează statele membre să colaboreze cu influencerii şi cu organizaţiile reprezentative emergente ale acestora pentru a se asigura că aceştia sunt conştienţi de rolul lor în ecosistemul mediatic şi de legislaţia care li se aplică, invită Comisia să exploreze modalităţi de sprijinire a influencerilor la nivelul UE, inclusiv prin intermediul unei abordări de politică coerente axate pe alfabetizarea mediatică şi pe comportamentul responsabil online, precum şi prin utilizarea fondurilor şi programelor UE existente privind educaţia în domeniul mass-media, invită atât Comisia, cât şi statele membre să elaboreze politici şi instrumente de promovare a unui comportament responsabil din partea influencerilor şi să sprijine dezvoltarea unor organisme sau mecanisme de autoreglementare, inclusiv a unui posibil cod etic sau a unor iniţiative similare pentru influenceri şi invită statele membre şi Comisia să se asigure că influencerii sunt implicaţi în dezvoltarea acelor aspecte ale politicii privind mass-media care îi pot afecta, inclusiv utilizarea sporită a Intelegenţei Artificiale, indică https://www.consilium.europa.eu/.

*La 14 mai, Consiliul a ajuns la un acord (abordare generală) cu privire la proceduri mai sigure şi mai rapide pentru obţinerea reducerii dublei impozitări, ceea ce va contribui la stimularea investiţiilor transfrontaliere şi la combaterea abuzurilor fiscale. Aşa-numita iniţiativă FASTER urmăreşte să facă procedurile din UE privind reţinerea impozitului la sursă mai sigure şi mai eficiente pentru investitorii transfrontalieri, autorităţile fiscale naţionale şi intermediarii financiari, cum ar fi băncile sau platformele de investiţii.

Comisia Europeană a prezentat propunerea de directivă FASTER la 19 iunie 2023. Această propunere face obiectul unei proceduri legislative speciale, în cadrul căreia Consiliul acţionează în calitate de legiuitor unic. În cadrul Consiliului este necesară unanimitatea. Parlamentul European a fost consultat cu privire la propunere şi a emis un aviz la 28 februarie 2024. Cu toate acestea, având în vedere modificările aduse directivei de către Consiliu în timpul negocierilor, Parlamentul European va fi consultat din nou cu privire la textul convenit. Textul convenit va fi supus unei verificări de către experţii jurişti-lingvişti, iar directiva va trebui să fie adoptată în mod formal de către Consiliu înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al UE şi de a intra în vigoare. Statele membre vor trebui să transpună directiva în legislaţia naţională până la 31 decembrie 2028, dar normele naţionale vor trebui să devină aplicabile de la 1 ianuarie 2030, potrivit sursei citate.


Comisia Europeană

*La 15 mai, Comisia a publicat documentul ''Previziunile economice din primăvara anului 2024: o expansiune progresivă în contextul unor riscuri geopolitice ridicate''. Ca urmare a stagnării economice generale din 2023, creşterea mai bună decât se preconizase de la începutul anului 2024 şi reducerea în curs a inflaţiei au pregătit terenul pentru o expansiune progresivă a activităţii în perioada analizată în previziuni, menţionează comunicatul publicat pe https://ec.europa.eu/.

Creşterea PIB-ului în 2024 ar urma să fie de 1,0 % în UE şi de 0,8 % în zona euro. În 2025, se estimează că PIB-ul va creşte la 1,6 % în UE şi la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflaţia IAPC din UE va scădea de la 6,4 % în 2023 la 2,7 % în 2024 şi la 2,2 % în 2025. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 5,4 % în 2023 la 2,5 % în 2024 şi la 2,1 % în 2025, arată sursa citată.

*Comisia Europeană a anunţat la 16 mai că a deschis o investigaţie asupra companiei Meta în legătură cu protecţia minorilor pe platformele sale Facebook şi Instagram. Investigaţia este legată de temeri că platformele "ar putea exploata slăbiciunile şi lipsa de experienţă a minorilor şi le-ar putea induce adicţii comportamentale", conform unui comunicat de presă al Comisiei. Un oficial din cadrul CE a explicat că, în plus, "efectul vizuină de iepure" este creat atunci când algoritmii unei platforme "le oferă utilizatorilor un anumit tip de conţinut - spre exemplu conţinut ce poate conduce la depresie sau care oferă imagini şi aşteptări nerealiste cu privire la corp - care favorizează problemele de sănătate psihică la copii".

Investigaţia va verifica şi dacă se respectă legea europeană privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA), o lege care impune platformelor online mari să evalueze şi să limiteze anumite riscuri legate de utilizarea serviciilor oferite, în special în cazul copiilor. Dacă în urma acestei anchete se va stabili că Meta a încălcat regulile DSA privind diminuarea riscurilor, compania ar putea fi amendată cu până la 6% din venitul său anual global. Compania Meta este deja investigată sub raportul DSA cu privire la modul în care gestionează publicitatea politică, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc în perioada 6 - 9 iunie. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.