România a recuperat anual, în medie, două puncte procentuale din decalajul față de media europeană. În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României (la paritatea puterii de cumpărare) era de aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator depășește 75%, a spus joi seara Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.
Un rol important l-a jucat creșterea dinamică a productivității muncii, consideră Balint, iar cea mai rapidă creștere din regiunea CEE a avut-o România.
Tendința pozitivă a fost susținută în mare măsură de restructurarea economică: în anul 2000, aproape 45% din populația ocupată era implicată în agricultură, urmată de industrie (22%) și servicii de piață (21%). în prezent, ponderea s-a deplasat semnificativ către serviciile de piață cu o valoare adăugată mult mai ridicată. În cadrul sectorului de servicii, anumite categorii, precum IT&C, au demonstrat o creștere excepțional de rapidă. Dacă analizăm ponderea valorii adăugate a segmentului IT&C în economiile naționale, România se află în top 5 al țărilor UE.
Pe lângă capitala țării, există numeroase centre economice regionale - cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, sau Constanța, ce joacă un rol important în dezvoltare. Cei mai importanți șapte poli economici din România contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național.
Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, pe lângă cele 6 centre sus-menționate, un alt centru economic important este cel din jurul Mioveni, unde se fabrică autoturismele Dacia.
Pe termen mediu și lung convergența implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice
Există totuși, susține membrul boardului BNR, numeroase dificultăți structurale care vor necesita eforturi considerabile pentru a fi abordate. Toate județele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii și jumătate în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparitățile regionale au crescut.
România a beneficiat de un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, dar pe măsură ce am redus decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, Balint dând exemplul deficitelor gemene: cel bugetar și cel de cont curent (care sunt de mulți ani la niveluri foarte ridicate).
Pe un orizont de timp ceva mai îndelungat, consideră Csaba Balint, convergența implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puțin, nu în aceeași măsură.
În contextul global actual, caracterizat de incertitudine și schimbări structurale majore, România trebuie să fie pregătită să răspundă unor provocări: îmbătrânirea populației, tranziția către o economie verde, digitalizarea, tensiunile geopolitice și fragmentarea globală, precum și impactul inteligenței artificiale, cu toate aspectele sale pozitive și riscurile asociate, a conchis economistul.
25
15
