Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Blocurile Juvara (G-ral M. H. Berthelot nr. 36), și Manicatide (str. Luterană nr. 19), au fost proiectate de arh. Tiberiu Niga în anul 1937, respectiv 1943, și au rezistat tuturor marilor cutremure și probei timpului.

Blocul Juvara este semnat de ambii arhitecți, Ioan și Tiberiu Niga, tată și fiu. Realizate în stil Modernist de tip Art Deco de către unii dintre cei mai talentați arhitecți români, imobilele uimesc prin frumusețe și prin soliditatea lor aparent indestructibilă, într-o frapantă contradicție cu alte blocuri moderniste realizate în aceeași perioadă.

Cu fotografii inedite din Arhiva arh. Tiberiu Niga, publicate pentru prima dată aici, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu despre două proiecte de arhitectură interbelică excepționale care continuă să dea clasă modului haotic, lipsit de calitate și de gust în care se construiește astăzi în București.

Blocul „Mihail Manicatide” de pe str. Luterană are o grădină cu o suprafață de 553 de mp, denumită de arh. Tiberiu Niga “curtea de onoare”

Oldies but goldies. Blocurile Juvara și Manicatide din buricul Bucureștiului vorbesc despre o eleganță și o calitate a locuirii de neegalat în timpurile noastre. Blocul Mihail Manicatide (fondatorul pediatriei românești), din strada Luterană nr. 19 impresionează prin apartamentele sale spațioase de patru și cinci camere și prin grădina cu o suprafață de 553 de mp, denumită de arh. Tiberiu Niga “curtea de onoare”.

Despre cine a fost arh. Tiberiu Niga, citește mai jos

• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

„Arhitectul și inginerul au propus o placă de beton armat de 20 de centimetri grosime la o înălțime de nivel de 2,90 m, o grosime destul de generoasă pentru vremurile acelea”

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, prin ce este atât de special Blocul Mihail Manicatide?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Mai întâi vreau să încep cu un aspect care m-a frapat. În dosarul de autorizare apar detalii tehnice de rezistență foarte precise, un mic memoriu semnat de inginerul constructor Victor Abraham, care pesemne că era rudă cu arh. Tiberiu Niga. Se știe sigur de existența unui văr, pe nume Victor Abraham, de profesie arhitect, pe care Tiberiu Niga îl menționează în autobiografia sa. Cred că este aceeași familie cu inginerul de la acest proiect. Studiind secțiunea depusă la dosarul de autorizare, rezultă că arhitectul și inginerul au propus o placă de beton armat de 20 de centimetri grosime la o înălțime de nivel de 2,90m, o grosime destul de generoasă pentru vremurile acelea. Cred că și în ziua de azi este mult 20 cm (doar placa de beton), deci avem un bloc care a stat și stă foarte bine. Multe blocuri realizate în interbelic (cum este cel Florentin despre care am mai vorbit aici), stau să cadă. Blocul Manicatide este însă o construcție foarte frumoasă, foarte solidă, ca dovadă a rezistat până în ziua de azi. Este un proiect de o foarte mare calitate, un punct de reper al arhitecturii românești interbelice.

“Avem un parc, o amenajare ambientală cu o fântână mică, dar foarte interesantă, ca un obiect sculptural de tip Art Deco, cu o pergolă la intrarea laterală și banchete de promenadă”

B365.ro: De ce avea nevoie Mihail Manicatide, o somitate a medicinei și a pediatriei românești, de un bloc întreg?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Probabil că a vândut apartamentele. Mihail Manicatide a fost unul dintre cei mai importanți medici din perioada interbelică. Este întemeietorul Școlii Românești de Pediatrie, în anul 1929. O somitate în domeniu, Profesor universitar la Facultățile de Medicină din Iași și București și, evident, un om foarte civilizat, așa cum rezultă din proiectul făcut împreună cu arhitectul Tiberiu Niga. Construcția (subsol, parter și patru etaje), este una de excepție, puțin diferită de modul în care se gândea în perioada aceea.

Ansamblul este compus din două bare perpendiculare, fiecare având câte un apartament. Planul general este degajat, doar cu două apartamente pe nivel, unul de 4 și altul de 5 camere, unde arhitectul Tiberiu Niga plasează circulația verticală, pe colț la 45’, față de poziția în plan ale celor două corpuri.

Evident că respectă regula interbelică de compunere a partiului cu două scări, una principală și una de serviciu, însă de data aceasta ambele au o valoare compozițională ambientală, chiar dacă au ierarhii diferite.

Este un bloc compus din două corpuri, din care unul alipit la calcan, cu vedere la stradă, înconjurat de verde, și altul paralel cu strada pe fundal. Imobilul este amplasat pe un teren generos de 840 mp din care păstrează o curte de 553 de mp, ceea ce este cu totul extraordinar pentru o zonă centrală a Bucureștiului. Pesemne că aici ar trebui să remarcăm și meritul medicului Mihail Manicatide de a accepta soluția aerisită a arhitectului, în contradicție cu majoritatea dezvoltatorilor care cereau utilizarea terenului la maxim. Mai mult decât atât, Tiberiu Niga amenajează în zona verde, către stradă, o gradină înnobilată cu un obiect decorativ central, pe care o numește “curtea de onoare”. Avem deci un parc, o amenajare ambientală cu o fântână mică, dar foarte interesantă, ca un obiect sculptural de tip Art Deco, cu o pergolă la intrarea laterală și banchete de promenadă.

„Este un bloc special, cu un partiu de arhitectură generos, pentru lumea cu bani, cu apartamente mari și spații foarte aerisite”

A fost o plăcere să urmăresc tot conceptul în planuri. Comandarea circulațiilor prin piesa centrală de distribuție în mijloc (Livingul denumit Hall), este o formulă de concept a partiurilor de arhitectură consacrată în perioada interbelică. Apartamentele de 4 camere sunt compuse cu birou, living-hall, dinning-sufragerie deschise și un dormitor cu baie proprie, cele de 5 camere având un dormitor în plus. Din zona de zi se face accesul printr-un vestibul către zona centrală a casei, din care se va accede ulterior către zona de noapte, cu dormitoare și la biroul deschis. Tot din vestibul se accede separat către bucătăria amplasată în zona de intrare. Bucătăriile au acest specific având accesul printr-o pasarelă deschisă către scara de serviciu, înlesnind și separând circulația servitorilor de cea a proprietarilor.

Este de remarcat că toate camerele de locuit au fost dimensionate la aprox. 4 pe 4 mp, căutând forma pătrată a spațiului, evident că cel mai ușor de mobilat. Apartamentele sunt croite excepțional. Acest concept de partiu cu comandarea prin living a fost perpetuat mult timp în școala de arhitectură, mulți arhitecți îl vor folosi după aceea. Blocurile comuniste din jungla de beton a cartierelor muncitorești vor renunța definitiv la acest concept, în favoarea decomandării prin niște holuri întunecate, înguste și lungi.

“Blocul Manicatide este un proiect contemporan. Dacă s-ar construi în ziua de azi astfel de blocuri, m-aș muta mâine”

Arh. Mădălin Ghigeanu: De asemenea accesul în bloc la parter este foarte interesant tratat. Blocul a fost construit într-un foarte coerent stil Modernist de tip Art Deco. Poarta de acces principal are o frumoasă feronerie cu compoziții din ’fier bătut la rece’, realizând un panou-trafor de protecție prin multiplicarea unei sigle ce conține două litere M, inițialele proprietarului, Mihail Manicatide. Zona de subsol, pe toată suprafața terenului, are nu mai puțin de 6 camere pentru servitori și portar, apropiate de camere pentru spălătorie, călcătorie, uscătorie, dar și spații tehnice, pivnițe și depozitări. Ceea ce îi lipsește blocului sunt însă garajale. Având în vedere că strada Luterană este foarte îngustă, Tiberiu Niga nu putea realiza o rampă de acces subsol (sau poate că beneficiarul, din considerente de costuri, nu a dorit să realizeze un subsol pentru garaje). Ulterior se va depune documentația de realizare a unui garaj la nivelul solului, însă insuficient pentru gabaritul construcției. Cred că este singurul punct lipsă la acest proiect.

“Am avut șansa de a descoperi la anticari câteva sute de fotografii inedite ale familiei Niga”

B365.ro: Ați descoperit în anul 2008 o parte din arhiva Tiberiu Niga, care a fost salvată de un anticar de la un centru de topit hârtie din Brănești. Arhiva se află acum la Muzeul Facultății de Arhitectură Ion Mincu și conține peste 600 de planșe. Ce este deosebit la această nouă arhivă fotografică ?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am avut șansa de a descoperi la anticari câteva sute de fotografii ale familiei Niga. Sunt imagini inedite care ilustrează viața arhitecților Ioan și Tiberiu Niga, pornind încă din copilăria lui Tiberiu, perioada maghiară de la Budapesta a familiei Niga, fotografii din timpul școlii și minunate imagini cu nunta soților Niga. Fotografiile din perioada de glorie a lui Tiberiu Niga, din anii ’30, ne arată un arhitect care semăna cu un actor de cinema. Era o prezență extraordinară, un bărbat frumos ce impunea prin profesionalism, ținută și chiar felul în care se îmbrăca. Cea de a doua soție a lui Tiberiu Niga, profesoară Sanda Niga – Nicolau, se trăgea dintr-o familie de mari industriași, erau proprietarii unei societăți de construcții cu sediul în Reșița, care îi vor oferi lui Tiberiu Niga pe tot timpul carierei sale foarte multe lucrări.

Tiberiu Niga a fost șef de promoție la Școala de Arhitectură și a făcut parte din Generația de Aur – absolvenții anului 1930

Arh. Tiberiu Niga (1906-1979) a fost un profesionist al planșetei, cu o versalitate stilistică excepțională, realizând lucrări de referință în stilul modernist Art Deco, mediteranean de factură italian-renascentistă sau funcționalist raționalist al perioadei de după război. A fost un cadru didactic exemplar al școlii de arhitectură, un om cu o verticalitate și o moralitate excepționale.

Tiberiu Niga a fost fiul arhitectului Ioan Niga, care a studiat și a lucrat la Budapesta, a fost arhitect și funcționar al Căilor Ferate Ungare și apoi al C.F.R. Tiberiu Niga a fost șef de promoție la Școala de Arhitectură și va face parte din Generația de Aur – absolvenții anului 1930-, fiind coleg de an cu arh. Octav Doicescu, Ion Giurgea, Paul Emil Miclescu, George Damian, Grigore Ionescu, Grigore Mathias Hirsch, etc, nume celebre ale arhitecturii românești. Este foarte plăcut de urmărit colaborarea lungă pe aproape 20 ani, perioada aprox. a anilor 1925- 1945 a celor doi arhitecți, tată și fiu, multe din lucrări fiind semnate împreună. Tiberiu Niga va lucra alături de tatăl său încă din perioada studenției la școala de arhitectură, continuând colaborarea permanent până la moartea lui Ioan Niga.

“Ce frapează la blocul Juvara este calitatea arhitecturii fațadei. Este un alt proiect contemporan ca abordare”

B365.ro: Blocul Juvara ((G-ral M. H. Berthelot nr. 36), are vreo legătură cu familia lui Neagu Djuvara?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu știu dacă acest G. Juvara, fiul lui Constantin M. Juvara, are vreo legătură cu Neagu Djuvara. În anul 1937, G. Juvara devine proprietarul unui teren de 380 mp, dar care are o formă aproape imposibilă. Are o formă înclinată, cu un front destul de mic la stradă. Suprafața terenului este de 380 mp, iar suprafața construită de 160 mp. Niga are aici o temă aproape imposibil de rezolvat. Ce frapează la acest proiect este calitatea arhitecturii fațadei. Este un alt proiect, din punctul meu de vedere, contemporan ca abordare. Dacă ar participa la Bienala de Arhitectură azi, cred că ar fi nominalizat cel puțin pentru conceptul fațadei. Gândirea, structura, forma geometrică frumos proporționată, toate îi dau o imagine de contemporaneitate extraordinară. Blocul Juvara este un alt proiect modernist semnat de ambii arhitecți, Ioan și Tiberiu Niga (deși cred că aportul lui Tiberiu este primordial, Ioan Niga fiind mai tradiționalist ). Am regăsit același concept de a se juca în zig zag cu balcoanele și cu camerele de la frontul de la stradă și la un alt imobil, pe bulevardul Dacia.

„Când treci pe stradă, nu ai cum să nu te oprești ca să admiri blocul Juvara”

Arh. Mădălin Ghigeanu: De data asta, proiectul Juvara este de dimensiuni mult mai modeste (subsol, parter și 4 etaje și o mansardă locuibilă). Obține o garsonieră pe nivel și un apartament de 4 camere (birou, hall, sufragerie, dormitor, bucătărie, baie și o amplă terasă), dar destul de bine compus, având zona de zi foarte generoasă, compusă dintr-o succesiune de spații deschise cu Birou (amplasat către stradă ), Living-Hall și Sufrageria–Dinning deschisă către curtea interioară. Tiberiu Niga realizează astfel o zonă deschisă, cu trei succesiuni de spații de la stradă și până la terasa din spate, salvând imaginea și partiul casei.

Tot meritul acestui proiect este însă modul cum atenuează disconfortul unghiului deschis al terenului printr-o succesiune interesantă de bovindouri și terase ordonate într-un zigzag ce rezolvă ambele direcții ale terenului. Imobilul evident că câștigă și frapează privitorul prin compoziția fațadei. Când treci pe stradă nu ai cum să nu te oprești să admiri blocul Juvara. Nu trebuie uitat nici modul de tratare a zonei de acces din parter, care din fericire a rămas intactă, nealterată, într-un mod fericit, până în ziua de azi, unde reușește să compună un lobby pentagonal utilizând aceleași principii compoziționale din fațadă. Am observat că s-au păstrat până în ziua de azi oglinzile originale din peretele vitrat din parter.

Bucureștiul interbelic a avut o bogăție arhitecturală imensă și cu o varietate stilistică ce îi conferă o unicitate și un aspect inedit. Frumusețea ascunsă a acestor bijuterii arhitecturale trebuie căutată cu pasiune și păstrată cu sfințenie, pentru că sunt adevărate lecții nu numai de arhitectură, ci și de cultură și civilitate urbană.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care