Stradivarius vs. Guarneri, al 12-lea duel

Violoniștii Liviu Prunaru (Stradivarius) și Gabriel Croitoru (Guarneri del Gesu) se întâlnesc într-un incitant duel muzical care va avea loc în luna iunie în mai multe orașe din România, dar și la Chișinău.

În luna iunie, violoniștii Liviu Prunaru și vioara Stradivarius ”Pachoud” și Gabriel Croitoru, cu Guarneri del Gesù ”Catedrala” (pusă la dispoziție de Muzeul Național „George Enescu”, în al cărui patrimoniu se află) se vor duela pe scene din Deva (3 iunie), Sibiu (4 iunie), Bistrița (5 iunie), Botoșani (7 iunie), Chișinău (8 iunie), Iași (11 iunie), Caracal (12 iunie).

Aceeași întrebare de peste un deceniu: Stradivarius sau Guarneri? Întrebare cu răspuns cunoscut, pentru că există un singur câștigător în fiecare an – publicul din orașele în care ajunge Turneul Național ”Duelul viorilor”, anul acesta la cea de-a 12-a ediție.

În prima parte a concertului, cei doi violoniști vor prezenta publicului alternativ cele două opere de artă – viorile pe care cântă. În cea de a doua parte, cei doi artiști vor fi prezenți pe scenă concomitent, spectatorii putând să savureze îmbinarea spectaculoasă a sunetelor celor două viori acompaniate de pian.

Liviu Prunaru – timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam și Gabriel Croitoru – profesor universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, solist concertist al Filarmonicilor din Cluj-Napoca și Ploiești vor prezenta un program ce va conține piese de largă popularitate din literatura pentru vioară, printre care și Concertul pentru două viori în re minor de Bach, opus celebru în care cele două viori pot fi ascultate simultan. 

ITINERAR

3 iunie, ora 19:00 – Deva, Sala Pro Arte

4 iunie, ora 19:00 – Sibiu, Sala Thalia

5 iunie, ora 19:00 – Bistrița, Palatul Culturii

7 iunie, ora 19:00 – Botoșani, Sala Filarmonicii

8 iunie, ora 19:00 – Chișinău, Sala cu Orgă

11 iunie, ora 19:00 – Iași, Palatul Culturii

12 iunie, ora 19.00 – Caracal, Teatrul Naţional

PROGRAM MUZICAL:

GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”

Fritz Kreisler – Recitativ și Scherzo, în re minor, op. 6

Fritz Kreisler – Tambourin Chinois, în si bemol major, op. 3

Fritz Kreisler / Serghei Rachmaninov – Preghiera

Fritz Kreisler / Ede Poldini – Poupée valsante

LIVIU PRUNARU – vioara Stradivarius “Pachoud”

George Enescu – Lăutarul din Suita Impresii din copilărie, op. 28

Henri Vieuxtemps – Regrets din 3 Feuilles d’album, op. 40

Antonio Bazzini – Calabrese, op. 34, nr. 6

LIVIU PRUNARU

GABRIEL CROITORU

J.S. Bach – Dublu concert pentru două viori în re minor, BWV 1043

J. Halvorsen – Capriciu de concert pe teme norvegiene, în sol major, op.19

 

 

Povestea lutierilor

Stradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar și o harpă care actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Napoli. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani prețul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro.

Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.) fiecare având o istorie pe măsură. Alături de Giuseppe Guarneri „del Gesù”, este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea).

Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă. Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani și a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna.

Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențat de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau „golden age” este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măiestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate, decedând la 93 de ani.

Familia de lutieri Guarneri, asemenea lui Stradivari, a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârșitul secolului XVI – începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744). Viața sa este învăluită în mister: se spune că a fost întemnițat o perioadă, deși nu există nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la număr (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultuos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj ce îl depășește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari.

Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puține instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30- 35 producția sa crește prin cantitate și calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabilească noi standarde în luterie și să redefinească „perfectul” în sunetul viorii.

Segmentul de piață a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale și biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferință clară a muzicienilor de a le cânta cu precădere. Violoniști celebri ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

4 Comentarii

  1. Urerchile muzicienilor nu simt vreo deosebire între o vioară Stradivarius, sau altele celebre, și una nouă. Asta a arătat un test orb (specialiștii nu vedeau la ce instrument se cîntă) din 2012. De fapt mai toți au zis că viorile noi sună mai bine. (Fritz, C., Curtin, J., Poitevineau, J., Morrel-Samuels, P. & Tao, F.-C. Proc. Natl Acad. Sci. USA 109, 760-763 (2012))

  2. Cacaline, ce vrei sa spui cu asta? Te dai destept, dar ai creier de musca si obraz gros.

  3. @Calin
    maxtor stia asta
    a scris prin „adevarul” in 2011….

    (pervershi,
    prefacutzi pe bani public,
    asta e!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.